La 12 martie 1734, Camera Imperială Austriacă atribuie la Giroc teren pentru construirea școlii și bisericii. Biserica ortodoxă ,,Sfântul Dimitrie” din Giroc a fost construită în anul 1759. Tipul de biserică din Giroc este cel de sală (mononavă), în stil baroc simplificat, cu turnul clopotniţă deasupra cafasului şi cu absidă semicirculară. Iconostasul, realizat în anul 1763 din lemn aurit, este refăcut de pictorul Spang din Timişoara în anul 1922.

Pictura originală datează din prima jumătate a secolului al XlX-lea, dar cu ocazia renovării din anii 1921-1922, ea este acoperită cu un strat de glet peste care s-a aplicat o nouă pictură de către pictorul Lazăr din Timişoara.

Cu ocazia restaurării din anii 2008-2010, vechea pictură de pe boltă, de la începutul sec. al XlX-lea, este refăcută  de pictorul Mihai Pop. Cele  șase tablouri înfățișând ,,Faptele îndurării trupești”, în ordinea săvârşirii lor sunt următoarele: hrănirea celor flămânzi (,,Flămând am fost si m-aţ hrănit”), potolirea setei celor însetaţi (,,Setos am fost şi m-aţ adăpat”), adăpostirea străinilor (,,Străin am fost şi m-aţ primit”), îmbrăcarea săracilor (,,Gol am fost şi m-aţ îmbrăcat”), vizitarea bolnavilor (,,Bolnav am fost şi m-aţ căutat”) şi a celor întemniţaţi (,,În temniţe şi aţi venit la mine”).

Biserica este declarată monument istoric în anul 1955, conform H.C.M. nr.661/22 aprilie 1955, pe baza propunerii făcute în anul 1953 de preotul Andrei Erhan.

Începând cu mijlocul secolului al XlX-lea, slujesc altarul bisericii din Giroc următorii preoţi: Petru Savlovici, George Savlovici, Iosif Savlovici,  Vichente Iancovici (Iancu) (1854-1879), Pavel Frişcanu (1863-1899), Ştefan Ionescu (1883-1890),Trifu Petcu (1888-1921), David Voniga (1900-1933), Alexiu Chişiodan (1923-1940), Horea Vişoiu (1933-1978), Andrei Erhan (1940-1957 ), Iosif Gaiţă (1958-2003), Adrian Chermeleu (2003- 2012),  Daniel Mateia (2009-prezent), Ionel Maftei (2012-2013) şi Marius Şonea (2013-prezent)

De numele bisericii ortodoxe din Giroc se leagă indisolubil înfiinţarea între anii 1886-1889 a corului şi activitatea acestuia fără întrerupere pâna în zilele noastre. Dupa o situație întocmită de notarul A. Gavrilescu în anul 1939, corul a luat ființă în anul 1886, dar după o medalie jubiliară editată în anul 1939, ca an al înființării este dat anul 1939.

Corul bisericii a fost doar cor bărbătesc, în organizarea și conducerea căruia un rol important l-au avut  învăţătorii confesionali: Atanasie Baicu (1885-1925), Traian Telescu (1898-1918) şi Mihai Bocşa (1913-1933), precum şi preoţii Pavel Frişcanu (1863-1899),  David Voniga (1900-1933) şi Horea Vişoiu (1933-1978), iar mai târziu Ioan Belengean, Ioan Cerbu, Codruța Tomescu și în prezent Mircea Sturza.